Violenţa domestică afectează:
Din punct de vedere al sănătăţii fizice, victima poate suferi o serie de vătămări care necesită îngrijiri medicale mai puţine sau, în alte cazuri, îngrijiri complexe, pe o perioadă îndelungată de timp, în funcţie de gravitatea consecinţelor asupra integrității corporale.
Din perspectiva sănătăţii mentale, victimele pot prezenta tulburări tranzitorii sau definitive în sfera emoţională (depresii acute sau cronice, fobii, stres post-traumatic, atacuri de panică, anxietate, insomnii), tulburări de personalitate şi uneori comportamentale, tulburări alimentare şi chiar tentative suicidale.
Violenţele în familie constituie principala cauză a comportamentelor predelincvente adoptate de minori (fugă de acasă, abandon şcolar, vagabondaj) care reprezintă un prim pas către dezvoltarea unei cariere delincvente, concretizată în furturi, tâlhării, consum şi trafic de droguri etc. Minorii abuzaţi sexual în familie devin - în marea lor majoritate - abuzatori, continuând ciclul violenţelor.
În referire la statutul profesional şi economic, victimelor le poate fi interzisă, de către agresor, practicarea unei meserii sau, dacă au deja un serviciu, le este greu să şi-l menţină datorită absenteismului motivat prin concediile medicale luate după agresiunile suferite. Veniturile insuficiente sau absenţa acestora creează o dependenţă financiară extrem de puternică vizavi de agresor.
Din punct de vedere social, victimele sunt izolate radical sau treptat de familia de origine, grupul de prieteni, colegi, servicii de suport social. Agresorul îi interzice victimei să păstreze legăturile cu lumea din afara căminului, o ameninţă, face crize de gelozie şi o bate pe victimă dacă aceasta nu se supune interdicţiilor inventate de el. Izolarea socială a victimei reprezintă unul dintre cei mai severi factori de eşec în încercarea femeii de a ieşi din această dependenţă.